История первой мощной радиовещательной станции в Кишинёве (1939-41гг) Опции

[uigres87]

Сколько искал данные о радиовещании в Бессарабии в годы 1918-1940 и вот только что узнал:

В 1936 году,в Кишиневе закончилось строительство 20 КилоВаттной радиостанции.

isto4nik: Крулицкий Ф.Л : ”Радиовещание Советской Молдавии (страницы истории 1928-1941 гг)”

Pe 8 octombrie 1939 se inaugurează la Chişinău Radio Basarabia, cu un program propriu de emisiuni оn limba romвnă şi оn limba rusă.

isto4nik: www.srr.ro

[Frocus]

По мотивам новых документальных источников вкратце.

В 1935 году в румынском местечке Бод временно был смонтирован 20 кВт радиопередатчик фирмы Маркони, который в 1939 году демонтировали и перевезли в Кишинёв для организации полностью автономного регионального радиовещания.



В 1941 году одну из двух башен Радиоцентра заминировали отступающие советские войска и таки успели повалить на землю.



Здание и аппаратура, в целом, сохранились. Только крыша рухнула. Но, румыны решили демонтировать всю аппаратуру и вывезти. На этом история Радиоцентра видимо обрывается.



После войны руины разобрали и в этом месте возвели временные строения - общежития Молдавского Государственного Университета. Позже в этом месте построили главный корпус Университета, ныне номер 4 (Факультеты Математики и Информатики, Физики, Химии).

Postul Radio Chişinău 1939-1940

Documente din Arhiva scrisă SRR şi Arhiva de istorie orală

Pregătirea


Postul Radio Chişinău оn construcţie, 1939
Radiodifuziunea Romвna, оmplinindu-şi datoria, a slujit şi de această dată obştea naţională şi apărarea sufletească a ţării, оnlesnind comunicarea directă, vie, hotărвtoare, оntre cel dintвi purtător al răspunderilor publice şi popor.

Stвnd permanent оn serviciul publicului, asumвndu-şi o sarcină legată de atвt de delicte interese generale, s-a оnfăptuit numai prin silinţi romвneşti оmbogăţirea Radiodifuziunii naţionale cu un nou post de emisiune.

Radio Basarabia este realizarea unor vechi şi оndreptăţite dorinţi ale Moldovei romвneşti de dincolo de Prut. Duminică, postul de la Chişinău dotat cu un program deosebit şi cu un radiojurnal propriu a făcut ascultătorilor săi un dar deosebit de bine primit transmiţвnd de la Catedrala Mitropoliei basarabene Sfвnta liturghie (…).

Оn tot cursul săptămвnii trecute Societatea Romвnă de radiodifuziune a obţinut prin generoasa оnţelegere a domnului primar Dombrowski terenul pe care se va instala curвnd Palatul Radiodifuziunii, sediul cuprinzator al acestui urias arsenal de cultură şi educaţie, de unde se vor asigura оn viitor acele emisiuni bogate şi complexe care nu sunt numai dorinţa auditorilor, dar şi ţelul instituţiei.

[Radio Universul, 14 octombrie 1939, Radiodifuziunea Romвnă оn slujba intereselor superioare ale Statului, p.4]

Echiparea postului naţional de 150 kw de la Bod ne-a ridicat şi mai mult situaţia noastră оn Radiodifuziunea mondială оn acest colţ al Europei unde am fost pвnă acum un an singurul mare post de emisiune pe unde lungi menit a deservi cu unda directă оntreg teritoriul ţării.

Experienţa оnsă a arătat că sunt оncă parţi din ţară unde emisiunile postului naţional nu sunt destul de clare. Pentru a completa aceste lipsuri, Societatea Romвnă de radiodifuziune a instalat un nou emiţător de 20 kw la Chişinău şi va instala altul de aceeaşi putere la Timişoara.

[Radio Universul, 9 noiembrie 1939, Prof. D. Hurmuzescu, Оnceputurile Radiofoniei оn Romвnia, p.4]

Activitatea experimentală a postului din Chişinău se apropie de sfвrşit. Scurtele emisiuni zilnice făcute оn ultimele săptămвni au dovedit cu prisosinţă că ”Radio Basarabia” corespunde оntru totul emisiunii pentru care a fost creat. Emisiunile postului din Chişinău pot fi recepţionate foarte bine pe оntreg cuprinsul Basarabiei şi Moldovei.

Direcţiunea Societăţii de Radio socotind оncheiat stadiul experimental al acestor emisiuni a luat măsuri pentru organizarea unui serviciu al programelor la Chişinău. Lucrările necesare vor оncepe chiar zilele acestea şi оn scurt timp ”Radio Basarabia” va fi оnzestrat cu toată organizaţia necesară spre a-şi alcătui singur programele.

Săptămвna care оncepe mвine oferă ascultătorilor un program deosebit de interesant. Semnalăm, оn primul rвnd, ultimul concert al maestrului George Enescu cu orchestra radio care va fi transmis mвine dimineaţa de la Ateneul Roman.

[Radio Universul, 11 noiembrie 1939, Actualitatea radiofonică, p.3]

Organizarea

Оn suplimentul de programe al revistei noastre, cititorii vor găsi оncepвnd cu acest numar programele amănunţite ale postului ”Radio Basarabia”. Este o noutate care trebuie să ne bucure pe toţi pentru că ea arată ca emiţătorul romвnesc de la hotarul de răsărit va fi оn curвnd gata să răspundă desăvвrşit menirii pentru care a fost creat (…)

Оn clipa de faţă, d. Dan Sărăţeanu, director general al Societăţii Romвne de Radiodifuziune lucrează la organizarea administrativă şi tehnică a postului ”Radio Basarabia”. Directivele pe care le va da vor ţine seama atвt de necesităţile locale, cвt şi de interesele statului romвnesc şi ale culturii naţionale.

[Radio Universul, 25 noiembrie 1939, G.M., Săptămвna radiofonică - Organizarea definitaivă a postului „Radio Basarabia”, p.3]

Montarea

Din rezervele de material tehnic ale Societăţii Romвne de Radiodifuziune şi cu piese noui comandate la Compania Marconi din Anglia, s-a construit şi montat noul emiţător romвnesc de la Chişinău. E cel dintвi post dintr-o serie de emiţătoare regionale pe care planul de desvoltare al reţelei radiofonice romвneşti le preconizează (…).

Postul de Radio-Chişinău este destinat оn primul rвnd să emită programe cu caracter specific regional. De aceea a fost echipat ca o unitate de sine stătătoare, fiind prevăzut cu studiourile şi aparatajul necesar acestui scop.

Clădirea postului, lucrată оntr-un stil sobru, adăposteşte оn afară de emiţătorul proriu-zis trei studiouri: unul mare pentru orchestre simfonice, coruri, fanfare, operă şi operetă; unul intermediar pentru formaţiuni reduse, muzică de cameră, teatru, solişti; şi un al treilea mai mic pentru conferenţiari şi crainici.


Studioul postului Radio Chişinău
Aceste studiouri au fost tratate acustic după ultimele procedee tehnice, iar măsurătorile de reverberaţie au arătat că performanţele lor sunt comparabile cu ale celor mai moderne studiouri radiofonice. S-au construit de asemenea camere speciale de control tehnic şi оnregistrare (lвngă studiourile respective), dotate cu aparataje de control al modulaţiei, mixere pentru microfoane, trei doze electromagnetice pentru discuri, sisteme de semnalizare, o centrală fonică care permite orice combinare оntre studiouri, un laborator de măsurători şi cercetări, precum şi ateliere de reparaţii.

Terenul din jurul postului a fost amenajat оn parc englezesc, loc de recreere şi promenadă pentru locuitorii Chişinăului.

Prin punerea оn funcţiune a postului Radio-Chişinău, programul romвnesc de radio оşi asigură – cu cele 3 emitatoare: Bod, Bucureşti, Chişinău – supremaţia asupra a 90% din teritoriul naţional, iar atunci cвnd va fi posibilă montarea unui emiţător la Timişoara, оntreg pămвntul Romвniei Mari va fi deservit de emisiunea romвnească.

[Radio Universul, 30 decembrie 1939, Dan Sărăţeanu, Noul emiţător romвnesc Radio-Chişinău p.3, 6]

[Staţia de la Bod] a fost montată, a fost dată оn funcţiune - eu am apucat staţia de 150 kW - am făcut-o gata, a intrat оn funcţiune pe 25 decembrie 1935, iar staţia de 20 kW a fost demontată şi dusă la Chişinău. Dacă vreţi să descrieţi drumul, оn cвte camioane, cвt a durat drumul...

Drumul [a durat] aproximativ două zile. O zi ne-am dus pвnă la Bacău şi de la Bacău ne-am dus pвnă la Iaşi unde am urcat-o оntr-o curte şi acolo am staţionat pentru alimentarea maşinilor.

Cвte maşini erau?

Patru camioane... camioane de patru tone, International, Ford, Plymouth, Dodge, pentru că noi, оn Radiodifuziune, aveam numai maşini americane.

De acolo [de la Iaşi] am ajuns la Chişinău, am debarcat toate aparatele şi băieţii care au fost, tehnicieni radio, s-au apucat de montaj, clădirea era gata pentru antenă. Şi noi de acolo am plecat оnapoi.

Cam cвţi oameni aţi fost?

Am fost doi la o maşină, plus două turisme: оn unul a fost directorul general Lulu Ionescu şi directorul tehnic Lohan. [Unii] dintre cei care au fost propuşi pentru montaj, au rămas acolo. După ce au terminat montajul, s-au retras la Bucureşti şi au rămas numai oamenii care au rămas pentru exploatare.

Şi dumneavoastră v-aţi оntors оnapoi...

Fiecare la postul lui...

Deci dumneavoastră aţi stat la Chişinău şi cвnd s-a ridicat antena?

Nu, noi am găsit antena ridicată. Dar оn schimb cвnd cu războiul, cu Divizia I blindată, Compania noastră I-a de tancuri, am ocupat Chişinăul.

După ce am terminat cu ocuparea Chişinăului, a doua zi am luat doi soldaţi оnarmaţi cu mine şi ne-am dus, ne-am orientat după un pilon, că un pilon era minat şi un pilon оncă era оn picioare. Şi se vedea de pe dealul unde am fost noi, pilonul. Şi am plecat pe jos pвnă acolo şi acolo am găsit staţia minată, dar nu stricată complet şi casa intactă şi am anunţat printr-un motociclist care venea la Bucureşti, la Statul Major, printr-o scrisoare, pe directorul general ca să vie cu maşinile, să ridice staţia şi piesele care au mai rămas.

Clădirea staţiei deci a rămas оntreagă?

Puţin a fost, cum s-a dărвmat tavanul. S-au mai lovit cutare piese, nu ştiu ce...

Dar nu erau sparte?

Nu erau sparte, erau intacte. Şi apoi, la vreo patru zile, ne-am dus din nou să vedem ce s-a оntвmplat. La vreo patru zile venise directorul general Lulu Ionescu cu patru camioane şi două turisme, cu oamenii necesari. „Demontaţi staţia!”. Eu m-am retras оnapoi la unitate şi am plecat оn urmărirea ruşilor spre Odesa...

[R660, Arhiva de Istorie orală a S.R.R., Gheorghe Crisbăşanu, tehnician; interviu realizat de Octavian Silivestru la Tвncăbeşti, 18.04.1997]

Funcţionarea

Ceea ce preocupă оn clipa de faţă specialiştii din Str. Berthelot este perfecţionarea programelor postului Chişinău. Se aşteaptă оncheerea unei convenţii оntre Direcţia Poştelor, Societatea de Telefoane şi Societatea de Radio, convenţie care să permită alimentarea emiţătorului din capitala Basarabiei cu programele postului Bucureşti (…).

Оn legătură cu programele basarabene, un corespondent ne transmite din Chişinău informaţii interesante asupra ”febrei radiofonice” care a cuprins pătura intelectuală a oraşului, de cвnd a intrat оn funcţiune postul de radio.

Ne amintim că şi la Bucureşti acum zece ani ”febra” aceasta făcuse ravagii: a fi fost invitat să vorbeşti sau să cвnţi la radio era suprema recunoaştere pentru un scriitor sau artist. Nenumărate drame şi comedii mărunte s-au desfăşurat, toate pricinuite de atracţia magnetică pe care o pricinuia cabina microfonului (…).

Un amănunt la fel de оmbucurător: de la intrarea оn funcţiune a postului Chişinău, se observa o sporire simţitoare a numărului abonaţilor din Basarabia şi Moldova. Sunt desigur galeniştii şi posesorii de aparate cu o lampă sau două, care pot asculta acum emisiuni romвneşti recepţionate puternic şi clar de aparatele lor minuscule.

[Radio Universul, 3 februarie 1940, G.M., Noutăţi romвneşti, p.3]

Pierderea Basarabiei, pierderea postului Radio Chişinău



Cu ce s-a putut scăpa de la răposatul post ”Radio-Chişinău” distrus atвt de sălbatec de cei care doreau să оnveţe omenirea cum să fie civilizată, cu rezervele strвnse din vremuri оmbelşugate, cu ce s-a putut scotoci prin magazinele de specialitate, s-a reuşit оn cele din urmă să se realizeze o tratare acustică [la noul post Radio Moldova-Iaşi] satisfăcвnd toate cerinţele şi dвnd posibilitatea ca orchestre de 40 de persoane şi mai mult chiar să-şi desvolte producţiile artistice şi cuvвntătorilor celor mai exigenţi să-şi expună ideile şi simţămintele lor.

[Radio Romвnia, Anul I, no.45, octombrie 1941, Ing. E. Petraşcu, Noul post Radio Moldova, p.3]



Bilanţul anului ce şi-a trăit ultimele zile este dureros pentru Radiodifuziunea Romвnă. Se оnchee cu pierderea postului Radio-Chişinău, realizare modernă a Societăţii de care ne leagă, mai ales pe noi cei de la direcţia tehnică amintirea efortului ce s-a produs pentru a face din el cel mai bun post romвnesc.

Constatăm absenţa din evidenţa curentă a 90.000 dintre abonaţii noştri, rămaşi sub jugul străin. Traduse оn cifre, pagubele Societăţii de Radiodifuziune оn 1940 se ridică la 150.000.000 lei. Pentru un buget de circa 300 milioane, aceasta reprezintă 50% pierdere...

[Radio Romвnia, Anul I, no.3, 5-11 ianuarie 1941, Ing. Ştefan Iacobescu, Popas pentru drum nou, p.2]

Agenţia RADOR - 12.02.2013 20:12

http://www.rador.ro/info4.shtml?cat=1281&news=303765

[ктулху]

По мотивам новых документальных источников вкратце.

В 1935 году в румынском местечке Бод временно был смонтирован 20 кВт радиопередатчик фирмы Маркони, который в 1939 году демонтировали и перевезли в Кишинёв для организации полностью автономного регионального радиовещания.

В 1941 году одну из двух башен Радиоцентра заминировали отступающие советские войска и таки успели повалить на землю.

Здание и аппаратура, в целом, сохранились. Только крыша рухнула. Но, румыны решили демонтировать всю аппаратуру и вывезти. На этом история Радиоцентра видимо обрывается.

"для организации полностью автономного регионального радиовещания" - перебор Из Вашего же сообщения:

Ceea ce preocupă оn clipa de faţă specialiştii din Str. Berthelot este perfecţionarea programelor postului Chişinău. Se aşteaptă оncheerea unei convenţii оntre Direcţia Poştelor, Societatea de Telefoane şi Societatea de Radio, convenţie care să permită alimentarea emiţătorului din capitala Basarabiei cu programele postului Bucureşti (…).

[Radio Universul, 3 februarie 1940, G.M., Noutăţi romвneşti, p.3]

Знающие люди сообщают, что впоследствии это таки было реализовано. Но немного смутила формулировка - конвенция Дирекции Почт, Общества Телефонов и Общества Радио. Выходит, программы из Бухареста доставлялись бы почтой (в виде записей) и по телефонным линиям?

И вот ещё что мне показалось немаловажным. Рухнувшая крыша - скорее последствие авианалётов, а не подрыва изнутри здания (тогда бы аппаратура и пр. пострадали в первую очередь). Что развенчивает ещё один повсеместно муссируемый миф (кочующий по всяким книгам и энциклопедиям) о якобы полном разрушении русскими радиостанции при отступлении.

Жаль, что политика зачастую подкрашивает или даже подменяет историю...

Constatăm absenţa din evidenţa curentă a 90.000 dintre abonaţii noştri, rămaşi sub jugul străin.

[Radio Romвnia, Anul I, no.3, 5-11 ianuarie 1941, Ing. Ştefan Iacobescu, Popas pentru drum nou, p.2]