![]() |
Здравствуйте, гость ( Вход | Регистрация )
![]() |
![]()
Сообщение
#1
|
|
Местный активист ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Главные администраторы Сообщений: 19472 Регистрация: 11.9.2004 Пользователь №: 11 Спасибо сказали: 10370 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Актуальная статья, хотя и старая.
Цитата ПОГОДА ПОВЛИЯЛА НА ПРАВИЛА ДОРОЖНОГО ДВИЖЕНИЯ С 1 декабря 2010 года вступит в действие поправка, внесенная правительством в пункт 122 Правил дорожного движения. Суть ее состоит в следующем: запрещается эксплуатация транспортных средств, если «в период с 1 декабря по 1 марта на транспортном средстве не установлены шины, предназначенные для эксплуатации в зимнее время, а в остальное время года, при отсутствии на проезжей части снега или льда, на транспортном средстве установлены ошипованные шины». В легальном сегменте рынка автошин Молдовы работают не менее пяти серьезных операторов, каждый из которых стремится представить покупателям линейку резины от недорогих до премиум позиций. Прокомментировать постановление мы попросили генерального директора компании "Трис" ООО Сурена Хачатуряна. Компания работает на молдавском рынке 15 лет, является импортером автошин группы GoodYear (помимо того, что GoodYear считается крупнейшим в мире производителем шин, присутствует на шести континентах с объемом продаж более 15 млрд долларов в год, группа выпускает шины других уважаемых во всем мире брендов, как, например, Dunlop, Kelly, Fulda, Lee, Sava и Debica). Кроме этого "Трис" импортирует японские шины Bridgestone и южнокорейские Hankook. "Что такое поездка зимой на неподходящей резине? - спрашивает Сурен Хачатурян и отвечает, - это риск. Доехал без происшествий, считай, повезло. Я думаю, что в Молдове уже сформировался класс автолюбителей, не желающих участвовать в подобных лотереях. Это пятнадцать лет назад, когда мы только начинали работать, мало кто обращался за зимними шинами. Сейчас же в сентябре начинается сезон активных продаж. И примерно половина автовладельцев не ждут выпадения первого снега, а переобувают автомобили в октябре-ноябре. Какая разница между шинами зимними и летними? В первую очередь, конструктивная. В зимних шинах применяются крупные блоки для снега в сочетании с мелкими ламелями для удерживания на скользкой поверхности. Во вторую очередь, при их изготовлении используется более эластичная, более мягкая резина, которая не твердеет на морозе. Кроме этого, есть специальные шины с отверстиями для установки шипов. У летних шин - другие задачи. Протектор более гладкий, без мелких нарезок, которые создают шум при езде. Они предназначены для скоростных нагрузок и для езды по мокрой поверхности так, чтобы исключить аквапланирование. В любом случае, и те, и другие шины призваны обеспечить максимальный комфорт и безопасность езды в рекомендованный сезон. Есть еще резина всесезонная. Но здесь следует учитывать, что у нас недобросовестные продавцы иногда выдают за "всесезонку" зимние шины. Настоящая же промаркирована соответствующим образом и отличается тем, что края внешние и внутренние у нее гладкие (нет больших блоков), а центральный протектор - как у зимней. Что сказать? Может быть, зимой такая в какой-то мере выручит, но летом езда точно будет менее комфортной". По цене летняя и зимняя резина одного типа у конкретного производителя отличается мало, скорее важнее сегмент завода: экономичный, средний или высокий. В зависимости от этого, популярная шина 175/70/R13 стоит от 450 до 1300 леев. Шина 195/65/R15 - от 690 до 1600 леев. Шипованная шина дороже нешипованной на 60-100 леев (применяется 100-110 шипов на покрышку). Дальше начинаются уже колеса "для гурманов", 17-я резина обойдется от 1500 до 3000 леев, 19-я или 20-я - соответственно. Летняя шина рассчитана на пробег (правда, по нормальным дорогам) до 70 тыс. км. Зимняя и всесезонная - до 60 тыс. "Так что сэкономить на типе резины маловероятно, - считает Сурен Хачатурян. - Разве что выбрать не премиум-класс, а более низкую ценовую гамму". Перебортирование колеса в разных мастерских стоит, в зависимости от размера, от 40 до 50 леев, причем многие компании-продавцы (та же "Трис") первое переобувание купленной у них шины производят бесплатно, ставя при этом новые штуцера, а отложенную до следующего сезона пакуют в целлофан. Но, по большому счету, при дальнейшей эксплуатации минимум 320 леев автолюбителю придется ежегодно планировать на "переобувание". Для сравнения, это 8-10 поездок на такси. "Кстати о такси, - продолжает гендиректор "Трис". - На мой взгляд, это самый недисциплинированный в отношении резины сегмент. Ребята там молодые, лихие, некоторые владельцы служб чрезмерно экономные, поэтому, садясь зимой в такую машину, не всегда уверен, что доедешь до нужного места. Могу отметить, что в этом году у нас намного больше переобулось маршруток, чем легковых таксомоторов. Это - проблема". Сурен Хачатурян считает преждевременным запрет на использование шипованной резины до 1 декабря и после 1 марта. "У нас не та страна, чтобы запрещать шипы до тех пор, пока у нас такие дороги, которые так плохо чистятся. Везде сухо, чисто, и вдруг вылетаешь на полосу льда. У кого такого не было? На нашем бездорожье шипованная резина пока необходима. Она очень эффективна на перекрестках, мостах, подъемах. Кстати, существует распространенное заблуждение, что шипы при езде не по снегу быстро изнашиваются. Это не так, на них очень стойкие победитовые наконечники". По данным Государственного регистра транспорта Молдовы, на 1 января 2010 года в стране зарегистрировано 641,5 тыс. единиц автомобилей. Из них 386 тыс. легковых автомобилей, 127 тыс. грузовых, 12 тыс. маршрутных такси и пр. Средним годовым пробегом легковушки считается 15-30 тыс. км в год. Таким образом получаем ежегодную потребность только в легковых автошинах приблизительно в 500 тыс. штук. Понятно, что такси "наматывают" намного больше. К слову, нормой для маршрутного такси в Кишиневе (и не только) считается годовой пробег в 100 тыс. км. Под этот норматив для них выпускаются особо прочные шины, рассчитанные на такой пробег. Естественно, стоят они дороже - от 900 до 2000 леев за колесо. Руководители кишиневских служб такси "под запись" комментировать ситуацию с летней/зимней резиной отказались. Хотя и отметили, что существующие тарифы не позволяют им не то что развиваться, а хотя бы возвращать инвестиции законными путями. "Если либерализуют тарифы, - сказал один из них, - у нас будут средства и на зимнюю резину, и на повышение мизерных зарплат, и на привлечение опытных водителей. Пока же мы имеем то, что имеем, то есть тупик". С тарифами и необходимостью садиться за руль даже неподготовленной машины связана еще одна характерная примета нынешней ненастной зимы. По личному опыту, в снегопад такси через диспетчерскую службу вызвать практически невозможно. По слухам, в непогоду водители уходят "на бордюры" и не принимают заказы от диспетчеров. А у "бордюрщиков" расценки как минимум в два раза выше. К слову, и в погожий летний день заказать такси, к примеру, в Стэучень или Дурлешть невозможно. Не едут такси - невыгодно. Далеко не все автовладельцы переобувают машины в новую резину. Еще один большой сегмент колесного рынка - скаты б/у, наращенные и восстановленные. Их складирование в огромных объемах в районе автомобильного рынка Прункул, в частности, предполагает активный спрос на них. Мне сложно беспристрастно комментировать эту тему, поскольку лет пятнадцать назад внешне вполне симпатичная с нормальным протектором шина б/у популярной английской марки стрельнула у меня, не пробегав и 1000 км после покупки на скорости километров в 80-90 по дороге из Кахула в Кишинев, к счастью, на ровной дороге. Порадовавшись, что не успел доехать до хынчештских серпантинов, я перекрестился и зарекся. В Молдове ежегодно примерно 600-700 тыс. легковых автопокрышек, выработавших ресурс, подлежат утилизации. Если добавить к ним грузовики, автобусы, тракторы, микробусы, мотоциклы и пр., смело можно говорить о миллионе. Куда они деваются по окончании срока службы? По словам работников шиномонтажных предприятий, их забирают "какие-то ребята". Легально их никто не утилизирует, несколько лет назад Экологическая инспекция прекратила деятельность фирмы, сжигавшей покрышки методом пиролиза )по причине его неэкологичности). Удалось выяснить, что упомянутые "ребята" за достаточно небольшие деньги продают отбегавшие свое шины сельским жителям, а те их режут и используют для отопления. Одного высококалорийного ската вполне хватает для поддержания тепла в доме в течение суток. Только дымоход быстро забивается и соседей нужно предупреждать, чтобы в эти дни они не вывешивали бы постиранное белье. Вывезти эти покрышки за пределы страны в не переработанном виде невозможно, у соседей своего такого добра хватает. Оппозиционные (с недавних пор) муниципальные советники Кишинева ведут борьбу за запрет импорта покрышек для сжигания на заводе, который собираются строить итальянцы по контракту с кишиневской примэрией. А зачем воевать-то: вот они, миллион собственных единиц смрадного топлива. Наш консультант по экологическим методам утилизации отходов, директор фирмы "Герион-серв" (резидент НТП "Академика") Ион Рацэ сообщил, что у него имеется технология несжигающей переработки покрышек: резина замораживается, извлекается корд, покрышки дробятся и т.д. Нет денег, и нет интереса властей. Пусть не будет пророка в своем Отечестве. Давайте пригласим иностранцев, в Агентстве по инновациям и трансферу технологий говорят, что желающих пруд пруди. А в качестве аргумента представим себе миллион чадящих костров на территории нашей замечательной страны. Игорь ФОМИН http://logos.press.md/Weekly/Main.asp?Issu...amp;Topic=26642 Спасибо сказали: |
|
|
![]() |
![]()
Сообщение
#41
|
|
Местный активист ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Главные администраторы Сообщений: 19472 Регистрация: 11.9.2004 Пользователь №: 11 Спасибо сказали: 10370 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Цитата Вступил в силу закон о повышении дорожных сборов C сегодняшнего дня автовладельцы «иностранцев» будут платить за использование молдавских магистралей в два раза больше. Таким образом, владельцы автомобилей с иностранными номерами за 7 дней нахождения в Молдове будут платить 4 евро, за 15 дней - 8 евро. За 30 дней - 14 евро. Три месяца езды по молдавским дорогам будут стоить иностранцам 30 евро, а полгода - 50 евро. Actualitati.md новый сбор за использование национальных дорог иностранными автовладельцами - или виньета - была введена 1-го ноября прошлого года. Позже, 27-го декабря, депутаты проголосовали за удвоение тарифов с первого января этого года. Но положения вступили в силу только сегодня. http://www.actualitati.md/ru/obshchestvo/v...orozhnyh-sborov После ввода закона о виньетах для иностранцев, местные автомобилисты с иностранными номерами стали вести себя слишком осторожно. К примеру, едут по городу со скоростью 40 км/ч, когда можно 50 км/ч + 10. А когда видят полицейский патруль, то и вовсе тормозят в пол, создавая аварийную ситуацию. Ой, не хорошо всё это... |
|
|
![]()
Сообщение
#42
|
|
Активный писатель ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Продвинутые пользователи Сообщений: 4568 Регистрация: 11.8.2008 Пользователь №: 6261 Спасибо сказали: 4451 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Цитата Interviu cu Anatol Şalaru despre miliardele de lei pentru drumuri, demiterile de la S.A. Drumuri şi lecţia оnvăţată оn urma nămeţilor din această iarnă ![]() Despre realizările Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, problemele cu care se confruntă instituţia şi priorităţile pentru anul 2013 ne vorbeşte оn cadrul unui interviu pentru EPRESA, ministrul Anatol Şalaru. Şeful MTID ne oferă detalii despre starea drumurilor din Republica Moldova, despre cum au fost acestea afectate de zăpada din această iarnă şi ne promite că оn anul 2013 drumurile оn stare foarte rea vor dispărea din Moldova. Şalaru mai vorbeşte despre barierele speciale care vor fi instalate la trecerile la nivel cu calea ferată şi fixarea pe marginea drumurilor a parapeţilor antizăpadă. Acestea, dar şi alte declaraţii, le citiţi оn interviul de mai jos: EPRESA: Care sunt cele mai mari realizări ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor de cвnd aţi fost instituit оn funcţie? Anatol Şalaru: Оn primul rвnd, elaborarea Codului Transporturilor, care va face o reformă radicală оn domeniul transporturilor. E la Guvern, aşteaptă să fie pus pe ordinea de zi, aprobat şi trimis la Parlament. Оn al doilea rвnd, aderarea la spaţiul unic european aerian. Este un pas foarte mare оnainte. Ar оnsemna că aviaţia din Republica Moldova a aderat deja la valorile Uniunii Europene, practic este оncadrată оn sistemul european. Un alt punct important este modernizarea şi reutilarea trenurilor diesel. Nici oficialităţile nu ştiu, dar vechile trenuri, astăzi, nu mai au dreptul să circule. Au peste 30 de ani, perioada lor de exploatare a fost de pвnă la 20 de ani. Ele circulă numai cu speranţa că nu se va оntвmpla nimic. Uzina producătoare nu mai există, nu mai există piese pentru aceste trenuri. Acest proiect de modernizare va fi dus pвnă la capăt şi cetăţenii vor beneficia de condiţii foarte bune. Pвnă оn luna mai noi vom avea cinci trenuri modernizate. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am realizat este faptul că am cвştigat оncrederea partenerilor de dezvoltare străini care a dus la investiţii foarte mari оn sectorul reabilitării drumurilor. Noi deja avem semnate acorduri cu bugete de peste 400 milioane de euro. Sunt puse la punct pentru a fi semnate de către prim-ministru, оn jur de 300-350 de milioane de euro. Din 2009 pвnă оn prezent, Fondul Rutier a fost mărit de cel puţin cinci ori. Noi nu putem оntreţine drumurile, nu putem să le reabilităm, nu putem atrage investiţii străine de la partenerii noştri dacă nu avem bani оn Fondul Rutier. Un drum construit trebuie оntreţinut, dacă nu ai bani să оl оntreţii atunci drumul degradează. EPRESA: Ce alte activităţi importante vă propuneţi pentru anul 2013? Anatol Şalaru: Aprobarea Codului Transporturilor şi continuarea programului de reabilitare a drumurilor pentru 2013. Avem multe proiecte care urmează să demareze sau să fie finalizate. La etapa finală se află licitaţia sectorului de drum Chişinău – Ungheni – Sculeni şi a şoselei de centură a oraşului Ungheni, cвt şi Hоnceşti-Lăpuşna-Leuşeni. Vrem să semnăm un acord de finanţare pentru Calea Ferată cu BERD şi BEI, оn jur de 50-60 de milioane de euro pentru modernizarea şi eficientizarea Căii Ferate. Să continuăm deschiderea, adвncirea şenalului navigabil şi redeschiderea navigaţiei pe rвul Prut. Codul Transportului Naval urmează să fie aprobat оn Parlament, a trecut de unele comisii. Urmează să implementăm peste o sută de acte normative, regulamente, legi ce ţin de semnarea Acordului privind Spaţiul Aerian Comun Uniunea Europeană – Republica Moldova. Noi trebuie să aducem оn ordine, timp de doi ani de zile, toată legislaţia, actele regulamentele, cerinţele. EPRESA: Care sunt problemele MTID оn acest moment? Anatol Şalaru: Probleme apar оn fiecare zi, dar se rezolvă оn mod firesc. Cea mai mare problemă pe care am avut-o оn luna decembrie 2012 a fost neоndeplinirea Fondului Rutier din cauza scăderii importului. Оn ultimele luni ale anului s-au importat mai puţine produse petroliere. Fondul Rutier a acumulat cu 51 de milioane de lei mai puţin pentru luna decembrie, am rămas cu o restanţă faţă de agenţii economici şi faţă de оntreprinderile de exploatare a drumurilor raionale. Drept urmare unii nu au dat salarii la timp, nu s-au putut descurca. Anul acesta trebuie să organizăm licitaţie pentru a instala bariere la trecerile de cale ferată. Pentru unii cetăţeni din Republica Moldova legea nu este suficientă, indicatoarele nu sunt suficiente, semaforul nu este suficient, trebuie să le punem şi ceva оn faţă, o barieră fizică, lucru care nu se face nicăieri оn lume. Barierele se intalează mai mult оn localităţi, unde este trafic intens. Noi оnsă vom instala şi оn locurile unde trec şi zece maşini pe zi, pentru că se găseşte cineva să treacă. Noi trebuie să căutăm bariere speciale pentru Moldova. Este vorba de bariere care se aseamănă cu cele de la vamă, ies din pămвnt cu dinţi din metal şi se deschid оntr-o singură direcţie. Au fost cazuri că оn 48 de ore au fost distruse trei bariere. Barierele speciale vor fi instalate оn mai multe locuri, оn special cele оn care s-au оnregistrat accidente şi depinde de cвte putem cumpăra din suma de 20 de milioane de lei prevăzuţi pentru aceste bariere. Bariera costă foarte mult, are trei sisteme de siguranţă. EPRESA: Care sunt datele MTID, la acest moment, оn ceea ce priveşte starea drumurilor din Republica Moldova? Anatol Şalaru: Оn Republica Moldova оn ultimii trei ani de zile, lungimea drumurilor оn stare rea şi foarte rea a scăzut de trei ori. Astăzi, doar оn jur de 8% din drumurile din Republica Moldova sunt оn stare foarte rea, iar lungimea drumurilor bune şi foarte bune a crescut de la 9% -10% din 2009 a crescut pвnă la35%. Оn anul 2013 drumurile оn stare foarte rea vor dispărea. De asemenea, оn primăvara acestui an vor demara lucrările pe traseul Sărătenii Vechi – Soroca, iar оn toamnă vor fi finalizate lucrările. Va fi un drum impresionant pentru Republica Moldova. EPRESA: Cвţi bani s-au cheltuit pentru reparaţia drumurilor оn 2012? Anatol Şalaru: Nu este un buget luat din Fondul Rutier, este un buget separat. Contractul nu a fost pentru 2012 sau 2013, ci sunt pentru 2-3 ani. Оn jur de 2 miliarde de lei au fost folosite оn 2012, pentru reabilitare şi cu оntreţinerea drumurilor. EPRESA: Cum a afectat zăpada din această iarnă calitatea drumurilor? Anatol Şalaru: Nu atвt zăpada, cвt acest proces de оngheţ-dezgheţ, acest ciclu zero. Noi оn fiecare an le plombăm, dar plombele sar. Ziua se dezgheaţă, apa intră оn asfalt, noaptea оngheaţă, gheaţa dilată asfaltul şi crapă. Soluţia este să reabilităm toate drumurile. Cвnd se reabilitează un drum se măreşte capacitatea drumului, iar noi acum folosim tehnologii moderne, se folosesc polimeri, aditivi la asfalt, ceea ce оl face mult mai rezistent la aceşti factori. EPRESA: Ce ne puteţi spune despre drumurile reparate оn această vară şi оn care deja au apărut gropi de 7- 8 centimetri? De exemplu оn Orhei. Anatol Şalaru: Drumul оncă nu a fost dat оn exploatare. Acesta trebuia să fie finisat оn această toamnă, оnsă firma italiană care efectuează lucrările nu a reuşit să facă faţă terminilor contractuali. Nu a fost pus stratul de uzură, stratul care rezistă la exploatarea zilnică. A fost pus doar stratul de egalizare, care preia doar denivelările dar nu are sarcina de a rezista fizic la toate sarcinile şi atunci au apărut gropi pe care vor fi reparate tot de companiile italieneşti. Noi nu avem dreptul să ne implicăm, ei răspund оn totalitate de acest drum. Urmează să fie puse zeci de mii de tone de asfalt pe acest traseu, ca să corespundă tuturor cerinţelor. EPRESA: Responsabilii de la Administraţia de Stat a drumurilor recunosc că nu a fost respectată tehnologia de asfaltare оn acest caz. Cine va răspunde pentru asta? Anatol Şalaru: Atunci cвnd nu a fost respectată tehnologia de asfaltare, atunci au fost obligaţi să facă lucrările din nou, din banii lor. EPRESA: Cine verifică şi standartizează calitatea şi parametrii asfaltului? Calitatea lucrărilor? Anatol Şalaru: Este Inspectoratul de Stat оn Construcţii şi este supervizorul. Există două contracte, un contract cu compania care va executa lucrările şi a doua este compania care va superviza calitatea lucrărilor companiei internaţionale. Supervizorul este cel care face analiza de laborator a tuturor materialelor de construcţie: pietrişul, granitul, bitumul, nisipul, lutul şi orice material care se foloseşte numai cu aprobarea supervizorului care ia mostrele şi le duce оn laborator. Supervizorul aprobă planul de lucru. Nimic nu se face fără acordul supervizorului, care răspunde de calitate. Nici plăţile nu se mai fac fără semnătura supervizorului. Mai este şi Administraţia de Stat a Drumurilor, care nu prea are laborator specializat, dar care ia carote, mostre şi supervizează calitatea. EPRESA: Cвnd se va finaliza procesul de reabilitare a drumului naţional Chişinău-Ungheni-Sculeni? Ce sume au fost investite pвnă acum? Anatol Şalaru: Оncă nu s-a terminat licitaţia. Оn conformitate cu acordurile noastre, cu cei de la BERD și BEI, urmează să aprobe toate etapele licitaţiei. De obicei durează оn jur de şase luni. Suma nu a fost оncă investită, dar este vorba de 60 de milioane de euro şi separat un grant de de la UE de 16 milioane de euro pentru drumul de ocolire a oraşului Ungheni. EPRESA: Ce instituţie a statului verifică şi emite raport despre cвt de transparent se cheltuiesc aceşti bani? Anatol Şalaru: Pe noi nu ne interesează cum se cheltuiesc aceşti bani, pe noi ne interesează să se facă lucrările stipulate оn contract. Cum cheltuiesc ei banii, asta nu depinde de noi, pentru că aceşti bani nu trec prin Ministerul Transporturilor , banii vin оn Ministerul Finanţelor. EPRESA: Sunt şi la noi ”regi ai asfaltului” ca оn Romвnia? Anatol Şalaru: Оncă nu. Probabil că vor apărea şi la noi, nu exclud acest lucru. Regii asfaltului оn Romвnia au apărut datorită relaţiilor politice care le-au avut. La noi situaţia e un pic diferit pentru că la noi licitaţiile se fac un pic diferit. Nu stabileşte ministerul cine va efectua lucrările. Licitaţiile internaţionale, unde vin banii de la partenerii noştri de dezvoltare, se fac după regula Federaţiei Internaţionale a Constructurilor. Cвştigătorul este aprobat de către bancă, de către cel care dă banii. EPRESA: La оnceputul lunii decembrie, nordul ţării a fost blocat оn nămeţi. Cum a fost această ”experienţă”? Anatol Şalaru: Din 1984-1985, noi nu am avut asemenea situaţii, cвnd practic оntr-o săptămвnă a căzut norma de precipitaţii pentru trei luni. Problema a fost cu anumite sectoare unde a fost spulberată zăpada, unde a fost viscol şi s-a acumulat zăpada care nu a fost posibil de оndepărtat cu utilaje simple de deszăpezire. Atunci au fost aduse utilaje speciale: frezele de la Calea Ferată, utilaje pe bază de tancuri (maşini blindate), care ne-au ajutat foarte mult. Am mobilizat toate buldozerele, toate tractoarele, tot ce se putea mişca de la agenţii privaţi, de stat, de la administraţii publice, uzine, pentru a ieşi din această situaţie. Eu cred că noi ne-am descurcat foarte bine. A lăsat un pic de dorit nivelul de cultură a unor şoferi, care au crezut că vor trece prin nămeţi ca prin unt. Din cauza lor s-au blocat şi cвteva autospeciale оn nămeţi. Sper că pe viitor şoferii vor asculta de indicaţiile poliţiei. Dacă ei le-au interzis să meargă оnseamnă că trebuie să aştepte. EPRESA: Aţi ştiut cumva ce ne va aduce această iarnă? Cum aţi fost pregătiţi? Anatol Şalaru: Nimeni nu s-a gвndit că va fi aşa iarnă. Оnsă noi am fost pregătiţi, noi mereu suntem pregătiţi, nu aşteptăm să ni se spună cum şi cвnd să acţionăm. EPRESA: Totuşi a durat mult deszăpezirea drumurilor оn zona de nord. Oamenii au stat blocaţi cвteva zile оn nămeţi. Era posibil de evitat această situaţie? Cum? Anatol Şalaru: Nu a stat nimeni blocat cвteva zile оn nămeţi, maxim o noapte. Autospecialele au ajuns la ei, le-au propus să lase maşinile, să fie evacuaţi. Unii nu au vrut să lase maşinile. Putea fi evitată această situaţie dacă oamenii nu s-au fi aventurat şi dacă ar fi ascultat de indicaţiile poliştilor şi a drumarilor. Am avut cazuri cвnd şoferii au sărit la bătaie la drumari cвnd le-au zis să nu meargă că drumul e blocat. EPRESA: Ministrul Sănătăţii, Andrei Usatоi, a cerut un elicopter pentru situaţii de acest gen, de ce are nevoie MTID pentru a face faţă situaţiilor excepţionale? Anatol Şalaru: Cвnd e viscol puternic nu te ajută nici elicopterul. Avem utilaje necesare pentru zilele obișnuite de iarnă, dar pentru situații de acest gen avem nevoie de 5 – 6 freze germane, moderne, care ar face faţă cazurilor excepţionale atunci cвnd este vвnt puternic, cвnd viscoleşte şi drumurile sunt blocate. Frezele pe care le avem au fost cumpărate prin anii 1950-1960, cea de la Bălţi e din 1957, dar sunt оn stare bună. EPRESA: Nu ştim ce surprize ne mai pregăteşte această iarna. Sunteţi pregătiţi pentru a interveni din nou? Anatol Şalaru: Noi suntem pregătiţi, anul acesta drumurile sunt mai curate ca anul trecut. Pentru prima dată am cumpărat 20.000 de tone de sare, care le-am folosit la materialul antiderapant, ceea ce a dus la topirea imediată a zăpezii şi gheţii. Anul acesta noi vom instala parapeţi antizăpadă, pe anumite sectoare de drum. Aceştia opresc zăpada la distanţa de 20-50 de metri pвnă la drum. Există şi parapeţi naturali, brazi pe care оi vom sădi оn toamna acestui an. Sperăm că nu vor fi furaţi, cum se оntвmplă cu indicatoarele rutiere. Оn acest an am istalat aproape 15.000 de indictoare noi. EPRESA: Ce lecţii aţi оnvăţat din această situaţie? Anatol Şalaru: Lecţia pe care am оnvăţat-o e că noi trebuie să fim duri, atвt cu angajaţii noştri, cвt şi cu conducătorii auto care nu respectă. Nu există aici loc de negociere, oamenii trebuie să оnţeleagă că autorităţile оşi fac datoria. Pe de altă parte am văzut la noi cine se poate descurca оn situaţii excepţionale şi cine nu, vom face şi unele remanieri. Din şefii SA Drumuri din raioane vor fi schimbaţi din funcţie, unii deja au fost schimbaţi sau avertizaţi. Dar pвnă оn primăvară noi trebuie să finalizăm reforma din sistemul de оntreţinere a drumurilor: din 38 de SA Drumuri vor rămвne doar 12, vor fi comasate cвte 3-4 şi vor fi promovaţi cei mai buni. http://epresa.md/interviul-saptamanii/inte...ma-nametilor-di |
|
|
![]()
Сообщение
#43
|
|
Активный писатель ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Продвинутые пользователи Сообщений: 4568 Регистрация: 11.8.2008 Пользователь №: 6261 Спасибо сказали: 4451 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Цитата Dacia Logan на первом месте в топе самых продаваемых машин в Молдове При покупке авто граждане предпочитают небольшие машины. Жители Молдовы предпочитают компактные автомобили класса "Б" и кроссоверы. Об этом говорят данные рейтинга популярности машин у жителей Молдовы за прошлый год, представленного сайтом Autostrada.md. В прошлом году в нашей стране лучше всего продавалась DaciaLogan - 572-е машины. За ней следует ChevroletAveo - почти 400 авто. Третье место занимает ScodaOctavia, которую приобрели 184 человека. Жители Молдовы проявляли интерес и к кроссоверам. Самыми популярными считаются российская Niva - 138 проданных авто - и DaciaDuster - 133 единицы. В сегменте крупных автомобилей лучше всего продаётся SkodaSuperb – 135 машин, за которой следует MercedesE-класса. 70 жителей Молдовы отдали предпочтение именно этой машине. Наименьшей популярностью в прошлом году пользовались малолитражки, а также семейные и спортивные авто. Среди семейных автомобилей лидером продаж стал ChevroletOrlando - 14 единиц. Среди спортивных, а следовательно недешёвых машин, лидирует Mercedes "Си-Эль-Эс" - 8 автомобилей. Хуже всего продавались малолитражки. Например, всего два жителя Молдовы приобрели Peugeot 107. http://ru.publika.md/link_759441.html |
|
|
Гость_Zigizmund_* |
![]()
Сообщение
#44
|
Гости Частич. цитирование ![]() |
C января по октябрь 2012 г. на молдавском рынке продано 3789 новых автомобилей. Но по сравнению с тем же периодом прошлого года спад продаж составил более 11%.
Сохраняется тренд к снижению доли первичного автомобильного рынка в пользу вторичного. Из более 20,2 тыс. зарегистрированных в январе-октябре 2012 г. автомобилей, на долю новых приходится менее 19%. Годом ранее за тот же период первичный сектор выглядел внушительнее – на его долю приходилось около четверти зарегистрированных автомобилей. Больше всего подержанных авто зарегистрировано в сегменте 5-7 лет – 64,5%, далее следуют машины в возрасте 8-10 лет — 3,5%, 2-4 года — 13,3%. Марка Dacia сохраняет лидерство... |
|
|
![]()
Сообщение
#45
|
|
Активный писатель ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Продвинутые пользователи Сообщений: 4568 Регистрация: 11.8.2008 Пользователь №: 6261 Спасибо сказали: 4451 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Цитата Vânzări-record de automobile Porsche în Republica Moldova Importurile de maşini Porsche în Republica Moldova s-au cifrat în anul 2012 la 88 de unităţi, în creştere cu peste 35% faţă de anul 2011. Datele statistice arată că doar trei producători din Top 20 cele mai populare vehicule noi importate în Republica Moldova au înregistrat creşteri în anul 2012, în timp ce restul - scăderi. Cele mai mari scăderi au avut Mitsubishi (59%), Hyundai (peste 50%) şi Lada (45,2%). Cea mai spectaculoasă creştere, de peste 35%, s-a înregistrat la automobilele de lux Porsche (88 de maşini noi), urmate de Land Rover (103). Victor Morar, manager pentru vânzări la Porsche Center Moldova, spune că firma îşi propune obiective şi mai ambiţioase şi un nou record propriu. Cel mai popular model de automobile Porsche este Cayenne cu 62 de unităţi importate în 2012, după care urmează Panamera cu 17 unităţi, Porsche 911 şi Boxter cu cinci şi respectiv patru vehicule. De notat că preţul unui automobil Porsche porneşte de la circa 45.000 de euro şi poate ajunge şi la 170.000 de euro. Anul trecut în Moldova s-au importat, de asemenea, trei automobile Bentley noi şi un Maybach. Economistul Roman Chircă explică creşterea vânzărilor unor mărci de lux prin reconfigurarea pieţei. „Nu putem spune că avem de a face cu un boom al vânzărilor de autoturisme de lux. Pur şi simplu a crescut cota unor modele din contul altora. Plus că se mai schimbă preferinţele oamenilor cu bani“, a precizat economistul. http://adevarul.ro/moldova/economie/vanzar...b4ec/index.html |
|
|
Гость_Zigizmund_* |
![]()
Сообщение
#46
|
Гости Частич. цитирование ![]() |
Двигатели компаний Audi, BMW и Volkswagen попали в десятку ненадежных. Самые часто ломающиеся моторы используются на машинах марки MG Rover. В исследовании приняли участие агрегаты 36 производителей. Такую статистику привела страховая компания Warranty Direct.
|
|
|
![]()
Сообщение
#47
|
|
Активный писатель ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Продвинутые пользователи Сообщений: 4568 Регистрация: 11.8.2008 Пользователь №: 6261 Спасибо сказали: 4451 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Цитата EXCLUSIV AUTOSTRADA.MD: Interviu cu vice-presedintele BMW – Guenther Seemann! Adevărul este că nu foarte des ţara noastră este vizitată de persoane cu funcţii înalte din cadrul marilor companii producătoare de automobile! Dar iată că de curând, cu ocazia inaugurării noului showroom BMW, în Moldova a venit Guenther Seemann, vice-preşedintele BMW pentru Europa de Est, Africa, Asia şi Orientul Mijlociu. În timp ce majoritatea invitaţilor la eveniment se bucurau de noul showroom, echipa AutoStrada.MD a avut ocazia să vorbească timp de câteva zeci de minute cu înaltul oaspete. Vorbim despre viitoarele modele BMW, dar şi despre sistemele de propulsie pe care le vom vedea în viitor pe maşini. Nu în ultimul rând abordăm starea vânzărilor de maşini noi în Moldova şi mecanismele de creştere a acestora. Iată ce ne-a răspuns Guenther Seemann. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Domnule Seemann, vă propun să începem discuţia noastră cu vânzările pe care le-a înregistrat BMW Group în acest an. În ciuda faptului că a fost un an greu, din ultimul comunicat de presă ştiu că compania a simţit o creştere de 10 % în 2012. Ce a dus la această creştere? Guenther Seemann (BMW): Întâi de toate ţin să vă mulţumesc pentru acest interviu. Cât priveşte cifra vânzărilor, BMW Group va înregistra în 2012 un nou record de vânzări. Până în noiembrie 2012 inclusiv, creşterea a fost de 10-11%. Această cifră a fost generată de noile modele pe care le-am introdus în 2012, cum ar fi Seria 3. E adevărat că avem ţări unde vânzările cresc, dar şi state unde acestea scad, însă pentru noi este important echilibrul de distribuire a maşinilor în lume. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Următoare mea întrebare ţine de unul dintre rivalii principali ai mărcii BMW şi anume Mercedes-Benz. Compania din Stuttgart a avut un target foarte ambiţios de vânzări pentru 2012, dar din păcate a anunţat de curând că nu-l va atinge. Ce aport are BMW, ca concurent direct pentru Mercedes-Benz, în acest caz? Guenther Seemann (BMW): După cum cunoaşteţi, Seria 1 şi noua Seria 3 s-au dovedit a fi modele de succes imediat după lansare. Acest lucru ne-a reuşit pentru că am desenat şi contruit maşini pe care clienţii şi le doresc cu adevărat. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Să vorbim şi despre Moldova. Noi avem o mare problemă aici, doar 22 % din clienţii care procură o maşină, aleg una nouă, ceilalţi alegând automobilele importante în special din Germania. În opinia Dumneavostră, după exemplul altor ţări, ce ar trebui să facem ca să creştem această cifră? ![]() Guenther Seemann (BMW): Dacă este să mă refer doar la maşinile BMW, cu MINI lucrurile stau altfel, atunci nu e un secret că maşinile de clasă premium întotdeauna sunt mai scumpe, însă cheia succesului este puterea de cumpărare. În cazul în care această putere nu este prea mare, trebuie să creezi condiţii bune de finanţare şi chiar să oferi spre vânzare maşini rulate. Astfel, în 2013 vom pune la dispoziţia clienţilor şi un centru de automobile rulate BMW, unde clienţii îşi pot vinde propria maşină, dar totodată vor face “intrarea” în lumea BMW, la un preţ mai accesibil. Dar fără condiţii optime de finanţare acest lucru nu va reuşi. La nivel mondial majoritatea maşinilor BMW sunt procurate cu ajutorul sistemelor de finanţare, cum ar fi leasingul. BMW vinde două maşini rulate la fiecare una nouă, însă aici este prea devreme ca acest lucru să se întâmple pentru că segmentul premium este foarte mic. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Deci asta ar fi şmecheria?! Trebuie să vinzi inclusiv maşini rulate pentru ai aduce pe clienţi în showroom, dar totodată, aceştia trebuie să dispună şi de condiţii optime de finanţare? Guenther Seemann (BMW): Nu aş spune că e o şmecherie. Comportamentul clienţilor se schimbă de la a avea în proprietate o maşină, spre a o folosi doar. Clienţii continuă să cheltuiască mulţi bani pe vacanţă sau pe genţi de mână, în timp ce maşina se transformă într-un instrument cu care să mergi doar din punctul A în punctul B, pentru că clienţii nu îşi doresc să investească mult într-o maşină, vor să plătească pentru a o folosi, ca după 3 ani să o reîntoarcă dealerului. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Să vorbim un pic şi despre viitoarele modele BMW, în special despre noua Seria 4 ce a fost prezentată la Detroit. De fapt vorbim despre o Seria 3 Coupe care acum a devenit un model aparte în gama BMW, fiind numit BMW Seria 4. De ce s-a decis acest schimb de nume? ![]() Guenther Seemann (BMW): Am decis asta, pentru că versiunea coupe crează o nişă aparte, care nu ma trebuie să facă parte din Seria 3. Substanţa acestui produs este atât de diferit de cea a Seriei 3, încât a trebuit să-i oferim un nume diferit. Iar când veţi vedea noua Seria 4 pe viu, o să înţelegeţi că modelul este poziţionat într-un alt segment. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Şi acum o întrebare despre sistemele de propulsie ale viitorului. Când se vor epuiza rezervele de combustibil, vom trece la motoare electrice? ![]() Guenther Seemann (BMW): Dacă îmi cereţi părerea mea personală referitor la ce ne aşteaptă în viitor, atunci eu cred că sistemele ce vor avea la bază hidrogenul vor domina şi nu sistemele electrice de propulsie. Chiar şi aşa, în viitor vom continua să ne concentrăm la reducerea consumului de combustibil şi a emisiilor nocive. Astfel în anii următori veţi vedea tot felul de tipuri de motoare, dar nu se va alege „alb sau negru”, electricitate sau hidrogen, acest proces va dura. Constantin Mihalachi (AUTOSTRADA.MD): Domnule Seemann aici punem capăt interviului nostru. A fost o onoare să discut cu Dumneavoastră şi vă doresc să vă bucuraţi de o vizită cât mai plăcută în Moldova, unde sper să vă reîntoarceţi cât mai curând. Guenther Seemann (BMW): Vă mulţumesc şi eu pentru acest interviu şi sper să ne vedem cât mai curând la prezentarea noii generaţii BMW X5, care va avea loc în toamna acestui an la Salonul Auto de la Frankfurt. http://autostrada.md/stiri/exclusiv-autost...uenther-seemann |
|
|
![]()
Сообщение
#48
|
|
Активный писатель ![]() ![]() ![]() ![]() Группа: Продвинутые пользователи Сообщений: 4568 Регистрация: 11.8.2008 Пользователь №: 6261 Спасибо сказали: 4451 раз Вставить ник Частич. цитирование ![]() |
Цитата В конце февраля у МВД появятся 90 авто, оснащенных системой онлайн-наблюдения Совсем скоро на улицах столицы и национальных трассах появится "БОЛЬШОЙ БРАТ". В конце февраля в МВД поступят 90 новых автомобилей, оснащенных видеокамерами и gps-навигаторами. Начиная с марта, их начнет использовать Национальный инспекторат по патрулированию - новая полицейская структура. Патруль будет следить за нарушениями на дорогах, а также за общественным порядком на улицах. Вся информация в режиме онлайн будет стекаться в единый центр обработки данных. Причем видеокамеры будут как снаружи автомобиля, так и внутри него. Это предполагает исключить взятки. В Национальный инспекторат по патрулированию войдут 1400 сотрудников по всей стране. Они дополнят функции дорожной полиции. Кроме того, в начале весны МВД оборудует первые 47 столичных и пригородных перекрестков камерами наблюдения, которые также будут регистрировать нарушения. Штрафы будут начисляться автоматически. А получать их нарушители будут по почте. А до конца года у патрульных полицейских появятся электронные планшеты с видеокамерами. Так, в случае, парковки в неположенном месте, уже не придется снимать номера с автомобилей. Вместо этого инспекторы запечатлят нарушения и составят электронный протокол. Остальное водитель получит по почте. http://ru.publika.md/link_767971.html |
|
|
Гость_VINT78_* |
![]()
Сообщение
#49
|
Гости Частич. цитирование ![]() |
Может кто знает,нужна молдавская страховка на приднестровскую машину???
|
|
|
Гость_Stitch_* |
![]()
Сообщение
#50
|
Гости Частич. цитирование ![]() |
Может кто знает,нужна молдавская страховка на приднестровскую машину??? Спросил. Если ездить по Приднестровью - то не очень. А если и по Молдове - то да. Спасибо сказали: |
|
|
![]() ![]() |
Текстовая версия | Сейчас: 6.7.2025, 14:22 |